După ce SRI a secretizat informațiile în cazul generalului Dumbravă, un judecător CSM cere explicații: „SRI trebuia să clarifice: ce au înțeles prin câmp tactic, cine ataca?”

O declarație fără precedent făcută de la vârful SRI provoacă tensiune la vârful justiției. Generalul Dumitru Dumbravă a susținut într-un interviu că justiția este „câmp tactic” pentru SRI. Asociațiile de magistrați au cerut imediat CSM să se pronunțe dacă este afectată independența sistemului, însă Consiliul Superior al Magistraturii a decis că acest lucru nu s-a întâmplat. Hotărârea a fost contestată, însă fără succes. Plenul CSM a respins luni solicitarea de revocare a deciziei, spre indignarea asociațiilor magistraților. Mai mult, informațiile transmise în acest caz de SRI rămân secretizate.

Judecătorul Horațius Dumbravă, membru CSM, susține că Serviciul Român de informații nu trebuia să secretizeze informațiile în cazul generalului Dumbravă și trebuia să dea explicații publice referitoare la declarațiile acestuia.

„Ce reproșez eu este că SRI nu a mers mai departe să clarifice sau măcar să intervină în dezbaterea publică. Asta a fost rațiunea pentru care am votat eu. Eu spun că, dacă au decis să iasă cu interviul, poate că trebuiau să aibă, pentru că erau tot felul de acuze cu binomul nu știu care și nu știu care, și o poziție publică a SRI-ului. A fost acest interviu, dar din punctul meu de vedere nu se puteau opri aici, trebuia să meargă mai departe și să explice ce au înțeles prin câmp tactic, cine ataca. Aici am problema, e o problemă mai degrabă de aparență decât de încălcarea independenței justiției”, a declarat judecătorul Horațius Dumbravă, pentru gândul.

„Mi-am spus și părerea atunci în plen că mie nu mi s-a părut că interviul generalului Dumbravă a depășit limitele discursului astfel încât să fie atinsă independența justiției. Luat în ansamblu, mie articolul nu mi s-a părut că a încălcat independența justiției”, a adăugat el.

Magistratul spune că nu înțelege de ce au fost secretizate informațiile referitoare la cazul generalului Dumbravă. „Din punctul meu de vedere putea să nu fie secretizat ca informație. Dacă o făceau publică se înscria în logica dialogului pe care l-am fi văzut firesc. Rămâne problema cu ofițerii acoperiți, așteptăm de la CSAT”, a precizat Dumbravă, care anul trecut a cerut CSAT să verifice dacă sunt ofițeri acoperiți printre magistrați.

Întrebat dacă serviciile secrete au oameni în sistemul judiciar, judecătorul spune că acest lucru nu este posibil legal.

„Nu știu. Eu sper să nu fie. La noi lucrurile sunt foarte clare. E un articol care se numește articolul 7/ L 303/2014 pe care merită să-l citiți. La noi există obligația ca CSAT-ul să facă verificări pentru fiecare judecător, maqgistrat de la Înalta Curte, procuror, grefier. Deci e obligat CSAT-ul să verifice. Eu am făcut anul trecut o solicitare să se pună în practică această prevedere. Pentru că ea există din 2005 și fiecare verificare se pune la dosarul profesional. Nu mai e că știm sau nu știm, că trebuie să știm”, a mai spus Horațius Dumbravă.

Ce au răspuns principalele instituții la întrebarea dacă sunt magistrați acoperiți

Judecătorul a făcut anul trecut sesizări către toate instituțiile responsabile pentru verificarea magistraților dacă sunt sau nu ofițeri acoperiți. Ca urmare a sesizării, CSM-ul a luat toate declarațiile pe proprie răspundere a magistraților că nu sunt ofițeri acoperiți și le-a trimis spre verificare către CSAT, așa cum prevede articolul 7 din Legea 303/2014. „Obligația legală este atât să nu fim noi ofițeri sub acoperire, cât și a CSAT-ul de a verifca și să trimită CMS-ului. Pasul cel mai important până acum s-a făcut – să trimită toate declarațiile pe 2014 și cred că și pe 2015. Esențial e că avem răspunsul la CSAT”, a spus Horațius Dumbravă.

În urma sesizărilor făcute de judecătorul CSM, răspunsul venit de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării către instituția unde lucrează Horațius Dumbravă arată că CSAT-ul a verificat declarațiile magistraților că nu sunt ofițeri acoperiți. „Afirmațiile domnului judecător potrivit cărora Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a dispus verificarea realității declarațiilor prevăzute la art.7, alin 2, din Legea nr 303/2004privind statutul judecătorului și procurorului autentice, nu corespund realității. Anual, prin structurile abilitate, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a verificat declarațiile depuse conform legislației în vigoare, iar rezultattul verificărilor a fost comunicat șefilor instituțiilor specificate în Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor”, se arată în răspunsul CSAT semnat de generalul Opriș.

DESCARCĂ DE AICI RĂSPUNSUL DE LA CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE A ȚĂRII

DESCARCĂ DE AICI RĂSPUNSUL DE LA CNSAS

DESCARCĂ DE AICI RĂSPUNSUL DE LA MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

DESCARCĂ DE AICI RĂSPUNSUL DE LA SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII EXTERNE

Reprezentanții CSAT au spus că nu există 7.000 de judecători și procurori ce nu au fost verificați, iar CSAT-ul nu poate rezolva decât pe cale instituțională solicitările de verificare a declarațiilor depuse anual de judecători și procurori.

Răspunsul CSAT

CNSAS i-a răspus judecătorului Dumbravă că a primit solicitări de verificare a 5040 de magistrați. Dintre aceștia, pentru 1286 de magistrați s-au emis decizii de necolaborare. Pentru 26 de magistrați s-au emis decizii de irevocabile de lucrători și colaboratori ai Securității.

Fragment din răspunsul de la CNAS

Ministerul Apărării Naționale susține că în revidențele MAN nu figurează persoane din rândul judecărilor sau procurorilor, iar ministerul nu a declanșat verificări pentru niciun magistrat.

Cel mai dur răspuns a venit din partea Serviciul de Informații Externe care susține că de fapt judecătorul Horațius Dumbravă nu cunoaște legile. „Apreciem că imperativele care vin sp definitiveze membrului CMS dovedesc lacune în înțelegea statului, a locului și a rolului serviciilor de informații- autorități administrative autonome sub contro,l parlamentar, într-un stat de drept”, se arată în răspunsul dat de SIE.

Scurt istoric

30 aprilie. Într-un interviu pentru site-ul juridice.ro, Dumitru Dumbravă, vorbind despre angajarea SRI în lupta împotriva corupției, declara că se bucură că, „în prezent, nivelul de încredere și calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat”.

„Concret, dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”, este declarația lui Dumbravă.

18 mai. Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să apere independența justiției și a magistraților în fața suspiciunii că SRI se implică în actul de justiție, conform unui comunicat de presă al UNJR.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România, alături de un grup de judecători, a solicitat „Consiliului Superior al Magistraturii să apere independența justiției și a magistraților față de suspiciunea rezonabilă a implicării Serviciului Român de Informații în actul de justiție dincolo de limitele legii, suspiciune ce induce cetățenilor îndoieli temeinice cu privire la imparțialitatea și, implicit, corectitudinea actului de justiție”.

26 mai. Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul ședinței de plen, sesizarea Inspecției Judiciare pentru a fi făcute verificări cu privire la posibila afectare a independenței justiției și magistraților de către Serviciul Român de Informații.

Sesizarea a fost făcută în urma unei solicitări transmise în acest sens de Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Magistraților din România și Asociația Procurorilor din România.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a spus, făcând referire la afirmațiile șefului Direcției juridice a SRI, Daniel Dumbravă, că nu a înțeles la ce se referă noțiunea de „câmp tactic”, urmând ca inspectorii judiciari să clarifice declarațiile lui Dumbravă.

„Noi, în cadrul CSM, nu am înțeles foarte bine această noțiune de ‘câmp tactic’. Nu contest buna credință a domnului Dumitru Dumbravă, dar sunt niște lucruri pe care Inspecția Judiciară va trebui să le clarifice în perioada imediat următoare”, a spus Cazanciuc, după ședința de plen a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

5 iunie. Președintele Klaus Iohannis a declarat, la TVR, că nu are niciun fel de date care să îi arate că SRI ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiție și a spus că cine are dovezi concrete în acest sens ar face bine să i le pună la dispoziție.

Întrebat dacă va media un eventual conflict între SRI și justiție, așa cum i-au cerut anumite asociații de magistrați, președintele Klaus Iohannis a declarat: „Dacă CSM îmi solicită acest lucru, cu siguranță că o s-o fac. Dar deocamdată CSM nu mi-a solicitat o astfel de intervenție și la momentul acesta nu am niciun fel de date care să-mi arate că SRI s-ar fi implicat peste sau în afara limitelor date de lege în procesul de justiție”.

Întrebat dacă a existat o decizie a CSAT privind monitorizarea de către SRI a cazurilor de corupție până la o soluție finală, după cum a susținut Traian Băsescu, Klaus Iohannis a afirmat că, de când este el președinte, „astfel de chestiuni nu au fost discutate în CSAT”. „Dar, în măsura în care CSM sesisează președintele României sau CSAT cu anumite chestiuni foarte concrete, eu sunt foarte deschis să vedem cum se poate analiza, cum se poate verifica pentru a face lumină. Interesul meu e să nu existe dubii în aceste spețe”, a declarat șeful statului.

15 iunie. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, că afirmațiile făcute de generalul Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice din SRI, în cadrul interviului din 30 aprilie, publicat pe site-ul juridice.ro, nu sunt de natură a aduce atingere independenței sistemului judiciar. Dumitru Dumbravă, afirmase că instanțele de judecată sunt „câmp tactic” pentru SRI, și că „în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.

26 august, plenul CSM a respins solicitarea asociațiilor magistraților de revocare a hotărârii potrivit căreia afirmațiile generalului SRI Dumitru Dumbravănu nu au afectat independența justiției și de desecretizare a informațiilor transmise de SRI pentru verificările făcute de Inspecția Judiciară în acest caz.

Membrii plenului Consiliului Superior al Magistraturii au respins plângerea prealabilă a Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), Asociației Magistraților din România (AMR) și Asociației Procurorilor din România (APR) ai pe motiv că este inadmisibilă.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat, luni, la finalul ședinței plenului CSM, că a solicitat rev​ocarea​ hotărârii din 15 iunie în cazul afirmațiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă – care a vorbit despre instanțe ca fiind un „câmp tactic” pentru SRI -, pentru că au fost mai multe chestiuni ce țin de legalitatea hotărârii.

„În primul rând, hotărârea s-a bazat pe niște note secrete ale SRI transmise la cererea Inspecției Judiciare. Independența justiției nu este un drept al acestuia, ci un drept al cetățeanului, este dreptul cetățeanului să aibă acces tocmai la aceste explicații date de către SRI. Aceasta era esența în cauză, ce a însemnat și ce a implicat interviul dat de domnul Dumbravă. Or, răspunzându-se prin note secrete și CSM fundamentându-și hotărârea pe aceste secrete, este, din punctul nostru de vedere, o încălcare a însăși noțiuni de independență a justiției. Am arătat că hotărârea CSM nu este motivată în mod real, în condițiile în care argumentele asociației nu sunt deloc avute în vedere și analizate. În final, am arătat că, din punctul nostru de vedere, se face o interpretare greșită a noțiunii de independență a justiției și de aparență a acesteia”, a spus Dana Gîrbovan.

Cele trei asociații profesionale ale magistraților au formulat plângere prealabilă în cazul Hotărârii Plenului CSM din 15 iunie, prin care a fost respinsă solicitarea lor de a le fi puse la dispoziție informațiile transmise de Serviciul Român de Informații, în cadrul verificărilor făcute de Inspecția Judiciară privind apărarea independenței sistemului judiciar, în urma afirmațiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Cererea a fost respinsă pe motiv că informațiile solicitate de cele trei asociații profesionale ale magistraților au fost clasificate „Secrete de serviciu”.

Președintele AMR, Gabriela Baltag, a spus, în fața membrilor Plenului CSM, că „nu neagă nimeni că fenomenul corupției a prins, în mod nefericit, în mrejele sale și sistemul judiciar”, dar este de părere că Serviciul Român de Informația nu are ce căuta în combaterea fenomenului de corupție de la acest nivel. Ea a precizat că este rolul membrilor CSM să găsească „pârghiile pentru eradicarea corupției de la nivelul justiției”.

„Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizați și că instanțele ar fi cablate și că sunt monitorizate discuțiile din birouri. Ar fi grozav de grav așa ceva. Ce facem atunci când suntem în actul deliberării și când poate exprimăm păreri despre dosare ce trebuie să rămână nepublice. Ce garanție mai avem la confidențialitatea actului deliberării. Încredere în justiție a pierdut la acest moment foarte mult teren, iar munca magistraților nu se mai vede nicăieri. Nimeni nu știe câtă muncă și cât devotament este în spatele unui judecător, iar solicitarea noastră categoric nu est eun moft din partea asociațiilor”, a afirmat Baltag.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a spus că „este o acțiune de principiu ce trebuie rezolvată” și că, din punctul său de vedere, „este inadmisibil ca CSM să țină cont de notele secrete transmise de SRI și însușite de instituție”.

Ea a precizat că UNJR înțelege rolul SRI și că acesta trebuie să verifice corupția la nivel generalizat, dar că nu înțelege afirmația generalului Dumitru Dumbravă, care susține că dosarele penale sunt urmărite de către SRI și după trimiterea în judecată.

„SRI spune că este suport pentru organele judiciare și de cercetare penală, apoi spune că își oferă sprijinul și până la trimiterea dosarelor în judecată, iar apoi spune că urmăresc cazurile și pe parcursul judecății. Ce face SRI concret după sesizarea instanței? Este posibil să fie supravegheați judecătorii de către SRI, iar această măsură să fie în acord cu independența justiției? Corectitudinea și independența actului de judecată nu ne-o dă supravegherea judecătorilor, în acest caz, SRI nu vine să spune nici da și nici ba. Vine directorul SRI care spune că Serviciul nu urmărește cursul procesului, ci ca unii judecători să nu uite că servesc statul român. Judecătorul nu servește statul român, ci justiție, legea”, a mai arătat Gîrbovan.

Aceasta a cerut CSM să își asume și să spună care sunt limitele de operare între serviciile secrete și organele judiciare și între serviciile secrete și instanțele de judecată.

La rândul său, președintele APR, Constantin Sima, a arătat că subscrie celor solicitate de celalalte două asociații și că era convins că după apariția în presă a interviului generalului SRI Dumitru Dumbravă, va apărea și o explicație cu privire la informațiile divulgate de acesta.